Intarcarea vacilor
Intarcarea vacilor. Vacile din rasele primitive si chiar din rasele precoce au in general o perioada de lactase mai scurta, asa ca daca au fost montate la timp, ele intarca cu mult inainte de fatare. Vacile din rasele pentru lapte, ca. si cele cu productii mixte au o perioada de lactatie mai lunga si multe dau lapte pina la fatare chiar daca au fost fecundate la una sau doua luni dupa fatare. In caz ca au intrat in calduri mai tirziu, ele dau lapte un timp mai indeiungat, ajungind chiar la 2 ani. In unele cazuri, in eel de al doilea an. productfa de lapte se mentine la un nivel destul de ridicat fata de aceea de la sfirsitul primului an, dar adesea dupa 15—16 luni de la fatare productia scade mult, asa ca steri-litalea provocate de neaparitia caldurilor are ca rezultat ca in anul respectiv vaca nu fata, in plus da o cantitate de lapte cu mult mai mica. Exista si vaci (cazuri mai rare), care in al doilea an dau o productie totala de lapte aproape egala cu aceea din primul an, iar altele o productie chiar cu 5—10% mai mare decit in primul caz (dupa unii datorita lipsei de gestatie). Aceasta face pe unii sa recomande ca vacile cu pro¬ductii foarte mari de lapte la fiecare 4—5 ani sa fie lasate un an stoerpe, mai ales daca au o constitute mai debila, aceasta pentru a preintimpina aparitia tuberculozei. Din ceroetarile lacute pe mii de vaci sanatoase si robuste rezulta ca benefi-ciul eel mai mare se obtine de la vacile care fata regulat in i’ifcare an, dar care cu 6—8 saptamini inainte de fatare nu se mai mulg, adica intarca. Vacile care fata regulat in fiecare an, dar dau lapte pina la fatare, in perioada de lactatie ur~ matoare dau obisnuit mai putin lapte decit cele care au un repaus mamar inainte de fatare. Cu cit repausul este mai mic de 6 saptamini sau mai mare de 8 saptamini, cu atit pro¬ductia de lapte din lactatia urmatoare este mai mica. Vacile care au avut un repaus de 100 de zile in lactatia urmatoare au dat mai mult lapte decit cele care au avut un repaus de 10 zile. Prin urmare, atit in interesul productiei, cit si pentru.
sanatatea vacii, repausul de minimum 6 saptamini este absolut necesar si trebuie considerat ca obligatoriu in special pentru vacile cu producfii mari. In timpul acestui repaus, organismul, in special ugerul, se odihneste si depune rezerve pentru urma-toarea perioada de lactase. Cind unele vaci nu intarca cu eel putin 6 saptamini inainte de fatare este bine sa.se ia masuri pentru a le forta sa nu mai dea lapte. In primul rind li se vor retrage din ratie nutreturile concentrate si o parte din eel suculent si se renunta la o mulsoare, mai ales daca vacile sint mulse de 3 ori pe zi. Continuind reducerea nutre(;ului su¬culent si din cind in cind renuntind a mulge vaca o zi intreaga, daca nu se constat;! inflamatia ugerului, se ajunge in decurs de 2—3 saptamini ca vaca sa intarce.
Pentru ca repausul sa dea rezultatele asteptate este nece¬sar ca in acest timp pina aproape de fatare vaca sa fie hranita ca si cum ar da o anumita producfie de lapte si anume eel pu^in jumatate din producfia medie zilnica a perioadei de lactase precedienta. Daca vaca a dat 3 000 1, deci 10 1 lapte pe zi (lactatia fiind considerate de 300 zile), in perioada de repaus ratia va fi alcatuita in asa fel ca si cum vaca ar da 5 1 lapte zilnic. Daca prin planificare, vaca urmeaza sa dea o cantitate mai mare de 3 000 1, ratia din perioada de repaus va fi corespunzatoare unei produc|ii care reprezinta V2 din media zilnica planificata pentru lactatia respectiva.
Cu 10 zile inainte de fatare ratia se reduce progresiv, pentru ca cu 3 zile inainte de fatare vaca sa nu primeasca decit ratia de intretinere si un supliment de eel mult 25% din ratia de intretinere. Bineinteles ratia sa fie astfel calculata pentru a contine intreaga cantitate necesara de saruri mine-rale si vitamine. Este bine ca in acest timp vaca sa primeasca numai nutret fibros de buna calitate. Trebuie excluse borho-turile, precum si concentratele, pentru ca primele pot provoca avort, iar celeJalte favorizeaza aparitia bolii numita „febra vitulera”.
In perioada a 2-a a gestatiei, desi greutatea corporala a vacii se mentine sau chiar creste din cauza fatului si a inveli-torilor care se dezvolta, totusi vaca slabeste (reducerea depo-zitelor de grasime din organe si musculature). Spre sfirsitul gestatiei, abdomenul ia proportii mai ales in dreapta, se lasa in jos, deserturile se adincesc si in ultimele 4—5 zile apar 0 serie de semne care prevestesc fatarea, Ligamentele largi se relaseaza si cele doua planuri ale crupei se adincesc : ugerul se mareste, se intareste, la fel si sfircurile, care se indeparteaza intre ele. In sfircuri apare colostrum. Vulva se umfla si printre buze se scurge iineet un lichid viscos si lipicios. In ul-timele doua zile, de o parte si alta a cozii apar doua adinci-turi pronuntate, iar coada devine flasca, ca si cum ar fi parali-zata. La aparitia acestor semne se zice ca „vaca a depus”. In aceasta situate, vaca trebuie izolata in vederea fatarii
I